Potrivit principiului Noului Testament, cu privire la preoţia tuturor credincioşilor, fiecare credincios este chemat să facă o slujbă în funcţie de darul încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de biserică. Preoţia tuturor credincioşilor se referă la faptul că fiecare credincios poate sluji în biserică, fie potrivit chemării generale adresată tuturor credincioşilor, fie potrivit chemării speciale adresată anumitor credincioşi.
În cadrul chemării generale, credincioşii pot sluji prin împărtăşirea Cuvântului, prin sfatuire, îmbărbătare, prin ajutorare, prin rugăciuni, cântări de laudă etc.
Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire, menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii, pot sluji conform chemării speciale ca:
PASTORI – slujitorii ordinaţi care răspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult.
PREZBITERI – slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult în biserică, sub îndrumarea pastorului, în limitele delegării primite.
DIACONI – slujitorii ordinaţi care oficiază anumite acte de cult în biserică, sub îndrumarea pastorului sau a prezbiterului şi în limitele delegării primite.
MISIONARI – slujitorii recunoscuţi, trimişi de biserică în ţară sau în străinătate pentru a înfiinţa şi consolida biserici noi.
PROOROCI – slujitorii recunoscuţi, care comunică mesaje din partea lui Dumnezeu, prin manifestarea slujbei profetice.
EVANGHELIŞTI – slujitorii recunoscuţi şi trimişi de biserică pentru a propovădui Evanghelia.
ÎNVĂŢĂTORI – slujitorii recunoscuţi, care se ocupă de educaţia biblică a credincioşilor.